Norvegia îşi va monitoriza constant mările din jurul său prin sateliţi cu tehnologii de identificare automatizată a riscurilor de securitate

Norvegia anunţă semnarea unui contract prin care va demara monitorizarea constantă a mărilor din jurul său prin sateliţi proprii, cu tehnologie de identificare automatizată a riscurilor de securitate, o tehnologie dezvoltată tot în Norvegia, care va fi aplicată în premieră la această scară şi într-un asemenea scop.

Puţini ştiu, dar Norvegia este una din marile puteri maritime din lume, având pe lângă flota sa militară şi un număr impresionant de nave comerciale, circa 1.600 la număr, operate de companiile de aici. În anii 60 şi 70, flota comercială norvegiană era cea care deservea cea mai mare parte a transportului petrolier din lume, inclusiv din regiuni noi în extragerea de petrol, precum Orientul Mijlociu. În prezent, flota sa continuă a fi una extraordinar de mare, raportat la numărul mic de populaţie proprie, iar acum norvegienii vor să-şi asigure mările din jurul lor de noi riscuri de securitate, care au ieşit la iveală în ultimii doi ani.

După incidentele produse din 2022 încoace, cu sabotarea conductelor şi cablurilor maritime, a devenit clar că toată infrastructura civilă care traversează mările e deosebit de vulnerabilă în faţa unor asemenea atacuri. Omenirea şi-a construit instrumente moderne de infrastructură pe fundul mărilor şi oceanelor fără a gândi în mod special măsuri de pază constantă pentru acestea, întrucât ţările care ar fi avut capacităţi de a provoca sabotări erau de obicei parte a lumii civilizate şi nimeni nu aştepta atentarea la aceste elemente de infrastructură.

Acum, însă, noul context de siguranţă european arată cât de vulnerabile pot fi aceste cabluri maritime, conducte, şi chiar porturi în faţa unor drone submarine sau chiar a unor nave care ar avea la bord echipaje cu misiuni diversioniste. Şi riscurile sunt similare şi în aer, în ultimele luni bruiajul semnalului GPS de către Rusia fiind aproape constant în regiunea Mării Baltice, iar avioanele civile au adeseori de suferit întrucât nu se pot baza pe acest semnal şi nu pot naviga în siguranţă.

Pentru problema GPS-ului, germanii de la Bosch au dezvoltat de curând senzori cuantici pentru sisteme de navigaţie care nu depind de semnalul GPS, iar norvegienii au sateliţi cu criptare proprie securizată, care transmit semnale ce sunt mai greu de bruiat. Aceste semnale pot fi bruiate prin împiedicări de comunicare, însă nu pot fi alterate direct cu alţi parametri pentru a induce în eroare unităţile receptoare că s-ar afla de fapt în altă locaţie, cum se întâmplă la GPS, un sistem care a fost elaborat mult mai deschis, pentru utilitate universală.

Ei bine, în luna martie 2024 noi scriam că statul norvegian, prin compania de stat Kongsberg, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la start-up-ul studenţesc VAKE, care poate identifica prin inteligenţă artificială şi datele sateliţilor comportamentul suspect al navelor. Spuneam atunci că e cât se poate de evident că această tehnologie e o mină de aur pentru securitate, iar statul norvegian planifică să o folosească în mod sigur.

Şi iată că acum vine şi confirmarea acestor intenţii, cu folosirea acestei tehnologii, însă comunicatele oficiale nu menţionează numele start-up-ului, ci compania Kongsberg şi compania sa fiică de sateliţi, KSAT, care a şi cumpărat acum două luni start-up-ul. Mai exact, serviciul de informaţii al Norvegiei, NIS, a semnat cu compania de stat Kongsberg un contract major cu sumă şi o mare parte din condiţii secrete, pentru ca aceasta din urmă să survoleze toate mările din jurul Norvegiei cu tehnologia sa, furnizând date în timp real celor de la NIS şi Armatei Norvegiene, iar în formă filtrată mai simplificată şi câtorva altor autorităţi.

Pentru această misiune, Kongsberg va fabrica şi lansa în spaţiu 3 sateliţi noi cu criptări avansate şi cu mai multe măsuri anti bruiaj, care vor aduna date imagistice din jurul Norvegiei cu o frecvenţă foarte înaltă, trimiţând imagini în permanenţă către pământ.

Mai departe, tehnologia recent achiziţionată de Kongsberg, permite ca aceste imagini să fie procesate automatizat, navele observate prin sateliţi fiind identificate automat prin datele de la transpondere trimise în sistemul maritim automatizat. Orice navă sau ambarcaţiune care are transponder-ul deconectat sau trimite date suspecte, va deveni şi ea suspectă. Orice navă care are traiectorii neclare şi atipice, sau staţionări în zone nefireşti, sau viteze atipice, va fi identificată automatizat de sistem, iar toate aceste suspiciuni vor fi analizate uman, sistemul învăţând în timp şi devenind tot mai bun în a identifica riscuri.

Până acum, de multe ori se spunea că oceanele sunt atât de mari, de fapt, încât e imposibilă patrularea sau monitorizarea întregii acestei suprafeţe imense, motiv din care acţiunile subversive pot fi greu de identificat în timp util. Sistemul norvegienilor, însă, va rezolva exact această problemă, având o putere de procesare atât de mare a volumelor imense de date, încât nicio activitate suspectă n-ar trebui să poată scăpa neobservată, 24 ore din 24, 365 zile din 365, pe 100% din suprafaţa delimitată drept monitorizată.

Iar asta înseamnă că Norvegia ar trebui să elimine orice risc de a se pomeni cu o navă nedorită în apele sale şi de a se pomeni cu sabotări ale elementelor de infrastructură maritimă. Iar ulterior sistemul îşi va spori numărul de sateliţi şi va putea cuprinde monitorizarea unor suprafeţe mult mai mari, eventual în jurul întregii Europe şi a altor regiuni care şi-ar dori acces la aceste beneficii de siguranţă hi-tech.

Şi aici ar putea apărea o ultimă întrebare, desigur — cum vor fi eliminate riscurile subacvatice, eventual cu submarine cu autonomie lungă? Ei bine, chiar acum câteva zile publicam un articol cu o nouă dronă electrică subacvatică, elaborată de norvegieni, cu autonomie 15 zile, rolul căreia va fi patrularea constantă în apropiere de conducte şi cabluri subacvatice.