Inginerii japonezi dezvoltă prima navă din lume propulsată de peleţi din lemn, pentru a fi mai ecologică

Industria maritimă e sub presiune în a reduce substanţial emisiile de CO2 şi sulfuri, or, navele mari, care operează cu motoare uriaşe pe bază de diesel, păcură sau combustibil marin ce mixează aceşti compuşi sunt printre cele mai mari surse de poluare din lume. Pentru a reduce acest impact, în ultimul deceniu multe nave trecuseră la gaz lichefiat, însă şi acolo există emisii CO2 mari. În ultimi ani există o tendinţă de a trece spre folosirea amoniacului sau metanolului produs sintetic, ca sursă de combustibil cu zero emisii în ecuaţia finală. De asemenea, pe distanţe mai scurte apar tot mai multe nave electrice cu baterii sau pe bază de hidrogen, iar între timp şi tehnologiile velelor aerodinamice vin să ajute la reducerea misiilor prin folosirea forţei vânturilor. Dar deocamdată nimeni nu venise cu ideea de a pune lemn pe foc într-o navă modernă pentru a o propulsa.

O echipă de ingineri japonezi, cu ingineri din 3 companii ale aceluiaşi grup — NYK Like, NYK Bulk & Projects Carriers şi de la şantierul naval Tsuneishi — au semnat acum un acord cu compania britanică Drax Group, prin care demarează dezvoltarea primei nave din lume, propulsată prin arderea peleţilor din lemn.

E vorba de aceeaşi peleţi folosiţi în încălzirea caselor în unele părţi alte lumii, peleţii fiind compuşi în principal din deşeuri de lemn şi alte resturi vegetale. Ei au, însă, o putere calorică mare, iar în cele mai multe părţi ale lumii ei sunt calificaţi drept combustibil regenerabil, întrucât plantele care au format acele resturi vegetale au extras CO2 din aer pe durata vieţii lor, iar acum la ardere se eliberează o cantitate cel mult egală de CO2.

O tonă de peleţi poate conţine în ea circa 4,7-5,2 MWh de energie, ceea ce înseamnă o densitate energetică de circa 4,7-5,2 kWh/kg, de circa 20 ori mai mare decât bateriile litiu-ion. Dar la ardere de obicei şi eficienţa convertirii acestei energii în forţă de propulsie e mai mică, aşa că tot există pierderi.

Sistemul de propulsiei al navei va arde peleţii iniţial, la temperatura corectă, printr-un gazificator, formând compuşi precum monoxidul de carbon, hidrogenul şi metanul. Aceste gaze vor fi direcţionate apoi spre motoare cu ardere internă cu rol de generator de electricitate, care vor folosi acele gaze în combustie şi vor produce astfel electricitatea necesară propulsiei, această formulă dând un randament relativ bun, zic inginerii.

De ce ar fi nevoie de o asemenea tehnologie aparent bizară şi oarecum învechită ca şi principiu de funcţionare pentru o navă modernă? Ei bine, iniţiativa şi ideea le aparţine celor de la Drax Group, care sunt şi producători de peleţi pe mai multe continente, inclusiv în America de Nord, şi ei au livrări permanente de acolo spre Japonia, care încearcă a le folosi în loc de cărbune în centralele sale şi în industrie, pentru a putea spune că sporeşte cota de energie regenerabilă. Până acum, Drax transporta peleţii pe mare cu nave obişnuite, destul de mici şi vechi, car nu puteau fi convertite la o propulsie mai ecologică, precum amoniacul verde. Asta însemna că atunci când se lua în calcul impactul final al peleţilor ajunşi în Japonia şi intra în ecuaţie şi transportul, aceştia aveau o componentă de emisii CO2 în ele mai mare decât şi-ar fi dorit cumpărătorii.

Una din fabricile Drax

În curând, însă, cu noua navă cu peleţi, aceştia vor ajunge la destinaţie cu impact de CO2 mult mai mic. Aşa că efectiv nava va arde pe drumul său din America de Nord spre Japonia o parte din peleţii pe care-i transportă, delimitaţi din start pentru propulsie.

Foto: Schiţa noii nave propulsată pe bază de peleţi din lemn